Edgar Allan Poe: Complete Tales and Poems (Amazing Values)

Product Information

Poe are o mare înclinaţie spre metafizica astronomică. În această proză prezintă, la persoana I, cazul unui somnambul care s-a pierdut în simboluri. The Conversation of Eiros and Charmion": 1.5 - read 11/14/2021. Forgettable but okay...a science fiction/post-apocalyptic story which is pretty cool for the time period. It was just very short with not a lot to it. The Fall of the House of Usher is a story I don't remember a lot of, so I'll definitely re-read it soon.

The Tell-Tale Heart": 4 - read 9/18/2021. Love the Spongebob adaptation of this with the squeaky boots. Poe's original is good too.Mie această proză scurtă mi-a adus aminte de două mari romane universale, "Doctor Faustus" şi "Maestrul şi Margareta", căci în paginile sale prezintă convorbirea unui filosof cu diavolul în vederea "cumpărării" sufletului în schimbul unui adevăr care are să-l facă celebru. Însă, bineînţeles, Pierre Bon-Bon este un filosof stoic şi "jocul pe degete" este reciproc, însă asta nu-l scuteşte de fatalitatea deciziei sale… Mi-a plăcut la nebunie! De foarte mult timp n-am mai evadat din realitate, intermediat fiind de o operă, aşa cum am făcut-o citind "Crimele din Rue Morgue". Desigur că multe sunt scrierile care intermediază o "evadare din realitate", însă aceasta nu e una oarecare: pe lângă evadarea din realitate, are acea aură stoică, descrie un spirit analitic parizian al secolului XIX: "Însuşirile minţii noastre, pe care le denumim analitice, nu prea sunt făcute pentru a fi supuse analizei."

incipitul scrierii, Poe insistă asupra relaţiei dintre fizică şi metafizică (şi asupra înclinaţiei oamenilor de a o explica pe ce-a de-a doua cu ajutorul principiilor celei dintâi), urmând ca apoi să înfăţişeze o lume în care metafizica (corelată cu divinitatea) să se arate că ceva ce nu poate fi explicat, dar care cere a fi simţit… o chestie evidenţiată frumos: deşi naraţiune subiectivă, la persoană I, naratorul este oarecum personaj secundar (ceea ce nu e de mirare, de altfel), în schimb se proiectează ca o minte deloc sclipitoare pe lângă Auguste Dupin, un spirit grozav de pragmatic, dar al cărui pragmatism analitic îşi are obârşia în latura singurătăţii (sunt acei oameni care studiază lucrurile din jurul lor cu o aptitudine uluitoare, deprinsă în urma meditaţiei în singurătate): "Una dintre ciudăţeniile prietenului meu era acea dragoste a lui pentru noapte." Cred că e prima opera prin excelenţă romantică ce aparţine lui Poe pe care eu o citesc. Personaje excepţionale, hipersensibile, în situaţii excepţionale. Condiţia artistului şi moartea pentru causa prima: iubirea! Oricum -că să nu ciopârtesc farmecul lecturii pentru cei ce vor a citi!-, microromanul înfăţişează o aura de mister ce planează în jurul unei crime. Şi, că tot e scrisă de Poe, finalul trebuie să fie desigur zdrobitor (dar fără niciun dram de supranatural de data aceasta!)... Thou Art the Man” is a humorous tale of how the deceased victim manages to confront his murderer with his guilt.

Search Tips

Oh the poems, the poems! Greatly excited to read this section. Every Halloween, I go to an historical museum here in the city that produces quite a few of Poe's seminal works. The Raven never fails to give me the chills. I can easily sense the hysteria building in the room. But then I read The Valentine, a bit of a coded piece, which doesn't surprise me in the least that Poe would have written. Ulalume's metric beat is absolutely hypnotic, forcing me to read it aloud. Annabel Lee screams about an unhinged lover. I'll be honest; I never thought much about this poem, but it is simply heartbreaking, not only because she is dead, but because he is obsessed with her. At last, my favorite Poe poem-The Bells. I can hear them 'clanging, tolling, chiming". Then we come to a masterpiece-The Purloined Letter. Poe lays the groundwork for every ratiocination plot to come. How I could be such a Holmes fan and have never read this story is beyond me. I should be ashamed. Why the Little Frenchman Wears His Hand in a Sling": 1 - read 1/22/2022. DNF. The dialect is frustrating. The Masque of the Red Death": 4 - read 9/19/2021. Oddly timely considering that the MET Gala still happened while the COVID pandemic rages on...

Morella, după biografia lui Poe, este ea însăşi una dintre iubirile lui (însă nu a confirmat nimeni ceea ce a scris el aici despre destinul ei). Povestirea descrie un proces de metempsihoză aparte: trecerea sufletului mamei (moartă la naşterea copilei) în sufletul fiicei ei. Poe descrie simţământul de melancolie pe care avea să-l aibă la vederea copilei, aducându-i aminte, prin procese freudiene, fizic şi psihic, de mama ei, de iubita naratorului: "nume a cărui simplă amintire îmi trimitea de obicei şuvoaie de sânge clocotitor din tâmple până-n inima? Ce diavol a izbucnit din străfundurile sufletului meu, când, sub bolţile întunecoase, am şoptit la urechile cuviosului preot numele - Morella?"Nuvela, structurată în două planuri narative -unul de tip ramă, iar celălalt funciarmente subiectiv- prezintă, în incipit, câteva cazuri din presă internaţională a secolului XIX de "îngropaţi de vii". A două parte prezintă subiectiv o experienţă a personajului-narator, suferind de catalepsie ("În tot ceea ce îndurăm nu era nicio suferinţă fizică, dar, în schimb, o durere morală fără seamăn. [...] Nu vorbeam decât de viermi, morminte şi epitafuri"). In contrast, in “A Descent into the Maelstrom”, Poe describes the loss of a ship and most of its crew (the narrator survives) in the abyss created by “a great whirlpool of the Maelstrom” in words ostensibly borrowed from the Encyclopaedia Brittanica, to which “my imagination most readily assented”. Cea mai mare tortură cu putinţă -adevărata durere- nu este cea obştească, ci aceea de unul singur." In truth, while that virtue which consists in the mere avoidance of vice appeals directly to the understanding, and can thus be circumscribed in rule, the loftier virtue, which flames in creation, can be apprehended in its results alone. Rule applies but to the merits of denial - to the excellences which refrain. Beyond these, the critical art can but suggest.” dai oare seama ce minunată întâmplare a fost faptul că toate aceste evenimente s-au petrecut în acea singură zi a anului în care a fost destul de frig ca să facem foc, şi că fără foc sau amestecul câinelui, tocmai în clipa aceea când a intrat, eu n-aş fi luat cunoştinţă de capul de mort şi, prin urmare, n-aş fi ajuns niciodată în stăpânirea comorii?"